Existam ca spirit ! Multumesc !
M-am intalnit astazi cu tipul cu care speram mereu sa fiu in echipa de fotbal cand eram mic. Tipul nu era deloc mini- Kaka, dar era foarte mult de caca si asta il ajuta in deposedarea adversarilor. E genul acela de om care trage cu spitul. E omul care facea portarii echipelor adverse sa plece acasa .
Cand l-am vazut prima oara in capatul lui 14 m-a intrebat foarte ofensiv: ” ce faci, roachere ?! “. I-am spus ca ” biineee”. M-am dus apoi la maxi si m-am intretinut un pic cu soferul langa masina. M-am urcat in maxi si am asteptat si tot speram sa mai vina lume ca sa putem pleca. In tot timpul acesta spitarul se juca cu radioul masinii si dadea muzica foarte tare pana nu se mai auzea decat un gajait. Se pare ca berea nu ii face prea bine ratiunii omului.
Am reusit sa pornim, omul se pune in apropierea mea si nu apuc sa-mi salut verioasoara care s-a asezat cu un rand de scaune in fata lui. Indemnat de prietenii lui, omul ma intreaba daca ma masturbez, bineinteles in varianta populara. Nu era o problema daca ma intreba odata si eu puteam sa ii dau de inteles cu un zambet ca nu pot sa port o conversatie intr-un mijloc de transport in care el urla si foloseste niste termeni foarte necivilizati, dar a inceput sa repete intrebarea din ce in ce mai zgomotos.
De ce incercam sa-i vorbesc civilizat omului si sa-l rog sa lase tonul mai incet, nu stiu ! Poate de rusinea verisoarei mele care eram sigur ca e in stare sa-i dea o geanta in cap individului. Cert e ca omul a insistat si eu ma bateam cu morile de vant cand apelam la bunul sau simt.
Extraordinara a fost reactia catorva doamne. Nu, nu au injurat generatia din ziua de azi, ci l-au rugat pe om sa taca si sa ma lase in pace. Acesta insista ca suntem prieteni si o intreba cu ce a deranjat pe cineva. Intreband de ce nu crede nimeni ca suntem prieteni, o doamna i-a spus ca m-am uitat la fata lui si de aceea. Alta doamna m-a invitat sa ii stau langa si prin cateva amenintari l-a redus la tacere. In drum spre casa, omul si-a aprins o tigara, a scuipat si la un moment dat cred ca a vomitat . Toate astea in timp ce ma injura pe mine.
Care a fost rolul meu in toata povestea? Rolul de fantoma, cred. Am fost atat de rusinat de doamnele care au fost nevoite sa intervina incat tot drumul nu am putut decat sa zic de vreo 3 ori multumesc. Cand am tacut eu atat de mult ultima oara? Asta chiar nu stiu.
Pana la urma, insa, sunt fericit ! Mi s-a mai intamplat de putine ori sa fiu aparat de necunoscuti. Astazi am fost aparat si le multumesc. Le multumesc ca nu m-au lasat sa incerc tot drumul sa-l rog pe om sa taca.
Pt. ce le multumesc si mai mult, insa, e ca mi-au dat speranta. Mi-au dat speranta sa cred si mai mult in speranta. Mi-au aratat ca mai exista oameni, ca mai exista sprijin si reactie sociala, mi-au aratat ca spiritele noastre nu au murit. Dupa ce am trait, pot sa spun ca m-am ales cu o stare de bine. O stare de bine in fata raului.
Stiu ca Roxana Iordache scrie tot ceea ce scrie din pasiune si e o adevarata luptatoare pentru ca mai crede in bine. Stiu ca Lilick sau Dramoleta au puterea sa sustina un om al bunului-simt, doar pt. ca mai cred in existenta bunului-simt. Stiu ca Alina Gorghiu incearca sa fie un parlamentar civilizat, desi tot felul de boureni incearca sa dea senzatia ca Parlamentul este o creatie a diavoului si ar trebui sa arda. Pentru ca doamnele m-au salvat in seara asta, pt. ca doamnele mai cred in bine si pt. ca doamnele vor reprezenta intotdeauna frumosul, o sa le rog sa ne povesteasca ultimul episod care le-au dat puterea sa mai creada ca existam ca spirit.
Si o melodie frumoasa:
Ladies







Ieri am fost la spital cu fratele meu, un control de rutina pentru mana-i rupta. Spitalul ca spitalul, cozi infernale si interminabile. Parintii mini-pacientilor, ca de obicei, interactionau unii cu altii: “Ce-a patit micutul? A cazut?” “Daaa, la fotbal, fir’ar el sa fie de fotbal. De 2 luni o are in ghips” etc etc.
Printre pacienti era si o tiganca, impreuna cu “puradelul”. Saraca, parea stinghera, nu-si gasea locul. Era femeie de bun simt, a stat la coada de doua ori si n-a intrat cu radiografia imediat, cum faceau restul. Ce m-a surprins a fost ca la un momentdat ceilalti pacienti au inceput sa o intrebe si pe ea de sanatate.
Trecand peste diferentele etnice si peste ura asta inradacinata in sufletul romanilor catre rromi, oamenii au gasit in inimile lor o punte de comunicare cu acea femeie. Au adus zambetul pe chipul ei cutat de griji si suparari. Acesti oameni m-au emotionat intr-atat incat am indemnat-o pe doamna sa intre inaintea mea.
E bine sa ne aducem aminte, din cand in cand, ca suntem oameni cu totii, indiferent de culoare sau etnie!
Alexandre, îţi mulţumesc.
Dacă nu ascultăm la boureni, motive de optimism sunt multiple…
Da, un om al bunului simt ne lipseste. Desi cu un Crin nu se va face primavara, un presedinte al bunului simt ar putea schimba cate ceva in mentalul colectiv romanesc. Mai exista bun simt printre romani, dar, din pacate, incepe sa disipeze tot mai mult.
La ora la care scriu aceste rânduri, nu avem o ofertă de cabinet din partea premierului desemnat Negoiţă. E foarte posibil ca mâine să avem semnale cu parfum de certitudine pe marginea acestui subiect. Putem doar să apreciem că numai un partid cu reprezentare parlamentară este interesat de participarea într-un virtual guvern. E vorba de PDL. Şi, fără a exclude surprizele, UDMR. Mai mult, pluralul poate fi întărit de parlamentarii pdeudo-independenţi dar şi de cei ai minorităţilor etnice, interesaţi de prezervarea statutului de parlamentar. În fine, să nu uităm şi faptul că maghiarii se bazează pe un electorat stabil şi au fost întotdeauna apetenţi faţă de resursele executivului. De aici şi exprimarea politică echivocă a liderilor acestei formaţiuni etnice. La polul opus al acestei alegaţii, zăresc un PSD transformat peste noapte într-o fecioară şi un PNL care se luptă singur împotriva unui balaur ubicuu…
Stimabile, iti multumesc. Mi-am indeplinit obligatia: am livrat tricoul, a fost tare impresionat
@ Irina: one heart
@ Roxana: cu placere
@ Vania: sa ne ferim atunci de boureni.
@ Dan Patrascu: sa-l prindem in loc, zic.
@ geotax: e greu pt. negoit sa negocieze cu independentii aia….
@ Alina Gorghiu: muuultuumesc! acum sa-l si poarte
Am intalnit si io persoane dastea. Nu ai cum sa discuti civilizat cu ei, totusi soarta nu e chiar asa de rea si Dumnezeu echilbreaza intodeauna situatia. Asa cum acel individ era stereotipul cocalarului “shmecher ” doamnele acelea erau bunatatea intruchipata. Se pare ca inca mai exista bine in oameni cu toate ca am inceput sa ma cam indoiesc de asta.
Lucian, sa nu renunti niciodata sa crezi in oameni.